Învățământ și cercetare științifică
profesori · educatori · personal didactic auxiliar · personal universitar
În 2026, statul are prevăzute 168,3 miliarde de lei pentru cheltuieli de personal, iar în sectorul public sunt ocupate aproape 1,27 milioane de posturi. Dar cum se transformă o funcție într-un salariu, cine intră în cele șapte familii ocupaționale și cum s-au schimbat grilele în ultimii 16 ani? Am desfăcut sistemul de salarizare bucată cu bucată.
pentru un post ocupat în sectorul public
Nu este salariul mediu oficial al bugetarilor. Este o estimare obținută prin raportarea cheltuielilor totale de personal la numărul de posturi ocupate și la 12 luni.
Funcțiile bugetare sunt organizate în șapte mari familii, fiecare cu propria anexă în proiectul legii.
profesori · educatori · personal didactic auxiliar · personal universitar
medici · asistenți · personal sanitar · personal din servicii sociale
personal din teatre · muzee · biblioteci · instituții de cultură
corp diplomatic și consular · personal MAE · personal în misiuni externe
judecători · procurori · grefieri · magistrați-asistenți · probațiune
militari · polițiști · polițiști de penitenciare · personal civil din sistem
funcționari publici · personal contractual din administrația centrală și locală
Numerotarea anexelor nu este consecutivă: Anexa VII și alte categorii sunt tratate separat în proiect.
Proiectul pornește de la funcția ocupată și construiește venitul în mai multe etape.
Poziția ocupată în grila de salarizare determină coeficientul folosit în calcul.
Rezultă valoarea aferentă funcției la gradația inițială.
Vechimea în muncă poate modifica salariul prin gradația corespunzătoare.
Este reperul peste care pot fi adăugate alte drepturi salariale.
Poate interveni în situațiile prevăzute de mecanismul de tranziție către noua grilă.
Suma efectivă depinde de funcție și de drepturile aplicabile fiecărui angajat.
Mecanismul de bază este comun, dar denumirea și componentele venitului diferă în funcție de categoria de personal.
Peste acesta se pot adăuga sporuri, indemnizații, prime, premii și alte drepturi aplicabile.
Apoi se adaugă drepturile specifice prevăzute pentru personalul din Justiție.
În această categorie, gradația de vechime este inclusă direct în solda sau salariul de funcție.
Este mecanismul utilizat pentru funcțiile de demnitate publică, cu excepțiile prevăzute de lege.
România a încercat în repetate rânduri să pună salariile bugetarilor într-un sistem unitar. Regulile s-au schimbat, iar unele dintre grile nu au ajuns să fie aplicate integral.
| CRITERIU | 2010 Legea 330/2009 | 2011 Legea 284/2010 | 2017 Legea 153/2017 | PROIECT 2026 Noua lege |
|---|---|---|---|---|
| Baza grilei | ≈ 167€ coeficient 1,00 | ≈ 142€ valoare de referință | ≈ 507€ coeficient 1,00 în grila pentru 2022 | ≈ 774€ valoare de referință |
| Grila | 1 → 12 raport maxim 1:12 | 1 → 15 110 clase de salarizare | 1 → 12 raport maxim 1:12 | 1 → 8 12 grade salariale |
| Oameni în sistem | ~1,38 mil. la intrarea în 2010 | ~1,29 mil. reperul perioadei | 1.205.041 posturi ocupate, oct. 2017 | 1.271.488 posturi ocupate, iun. 2026 |
| În practică |
Coeficienții noii grile nu au fost folosiți efectiv pentru stabilirea salariilor în 2010. |
Valoarea de referință de 600 lei și noua grilă nu au ajuns să fie aplicate integral. |
Aplicarea noilor salarii a fost etapizată, cu ținta grilei stabilită pentru anul 2022. |
Este încă un proiect. Nu reprezintă în acest moment o lege în vigoare. |
Conversii realizate la cursul mediu BNR al perioadei; pentru grila Legii 153/2017 s-a folosit cursul din 2022, anul valorilor-țintă.
Vezi cele mai noi informații despre proiectul legii salarizării, modificările discutate și impactul asupra angajaților de la stat.
RĂMÂI LA CURENT CU SCHIMBĂRILE